trebuia sa fie altfel!trebuia sa fie alb!

februarie 23, 2007 la 11:33 am | Publicat în Ti s-a intamplat vreodata? | Un comentariu

19-21 februarie 2007:

ascultand prognoza meteo, scrasnesc din dinti pentru planurile de weekend ce urmeaza sa degere si ele sub zapada precum iarba si asfaltul.raman gandurile in neclintire..mai departe nu se inainteaza pe autostrada asta cu infinite ramificatii..alternativa-plan:vizita la targul de martisoare in weekend.ma imaginez deja cu fulgi-pene, in loc de par, pe coridoare impreuna cu altii tot cu pene-fulgi in loc de par..toti albi si la unison sufleteste si fiziceste.

22 februarie 2007:

seara,incepe reveria mea cu vata pe sol.imi curbez sufletul pentru a primi aici,pe pamant,ceva ce are sa cada din cer.. 

23 februarie 2007: 😦 ei, va mai ninge candva..
maine tot travesez targul de martisoare, dar cu soare in gene!Sau poate  

24 februarie 2007:

Ninge!Este altfel!

a Fi sau a nu Fi

februarie 15, 2007 la 6:05 pm | Publicat în Ti s-a intamplat vreodata? | 3 comentarii

Aici sunt eu.

In spatele tau.cu spatele la spatele tau.nu stiu sigur daca si tu esti in spatele meu cu spatele la spatele meu...

stand in spatele tau cu spatele la spatele tau. 

Sigur existam? 

Aici sunt eu.

In spatele tau.cu fata la ochii tai.

Acolo esti tu.In spatele meu.cu fata la ochii mei... ii vezi ca pe ai tai.Unde esti cu adevarat? 

Sigur nu suntem Unul?  

Si te-ai intors cu fata inspre mine fix in clipa cand am deschis ochii..In dimineata asta in care..

..era sa nu ne mai intalnim.

Pufos

februarie 7, 2007 la 4:02 am | Publicat în Cand Cerul vrea sa ploua,ploua! | Un comentariu

Era soare, si era pufos. Multe flori lungi si subtiri ca niste viermisori faceau prin iarba un covor colorat si, desi maroniu, plin de viata. Poate pentru ca erau flori, un fel de flori. Ca aici. Si am vazut copacul meu. Era pufos. Si l-am luat in brate si m-a luat si el. E al meu. Chiar daca nu numai al meu. Era in parc. Si era soare. Si nu era cald. Iar eu eram albastru. Si era inainte de ieri, deci nu visasem inca. Dar si visul mi-a placut. Iar azi mi-am amintit de el. Nu sunt primul, am vazut si in filme… oare ce-i cu copacul de pare sa vrea o imbratisare? Stiu ca nu le-am dat tuturor… i-am dat numai lui una. Poate-si gasesc si ceilalti… ei nici macar nu pot sa caute. Sau?
Da, vreau sa inteleg un gand nou cateodata… Si vreau sa ma intorc la copacul meu. Pufos. Si sa-i trimit gandul. Si a primit toate ideile cu bratele deschise. Si cate idei aveam pentru el. Lumea e plina de idei! Si unele sunt minunate. Si cateva din aceste unele apar. Le prinzi de la ceilalti. Apare-le si tu! Intr-o zi vei fi fost vazut de cineva cu aceeasi bucatica de suflet si minte, surprins. Si va fi copacul tau care va intelege si va sti tot.

gewissen

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.