my subway
octombrie 17, 2007 at 1:58 pm | In minimalisme | 1 CommentUneori ma ridic si ma invart desculta in jurul scaunului.
Ma incui in ochii tai ca sa raman dupa usi deschise.
Uneori nu ma ridic deloc si retinele mi se invart in jurul tavanului nesimultan.
Pana nu impart plafonul tot in milioane de cercuri, nu gasesc punctul meu oscilatoriu si plafonul ramane dreptunghiular.
Vreau o casa sferica!
Uneori sunt a cuiva, alteori sunt a altcuiva si alteori sunt a nimanui.
Uneori iti povestesc de ce linistea asta.
Atunci ma ghemuiesc in spatele retinei tale, la dreapta de tot, ca sa nu ma vezi prea bine si sa nu intelegi si ce nu spun.
Stii tu ce trebuie sa vezi si ce nu.
Sunt lucruri foarte ale tale pe care eu nu le inteleg,
Sunt lucruri foarte ale mele pe care eu nici nu le vad.
Uneori ma incui in ochii tai ca sa raman dupa usi inchise.
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.