Pe drumul dintre un soare si o posibila ploaie(adica dintre ieri si azi)
ianuarie 19, 2007 at 1:59 pm | In Cand Cerul vrea sa ploua,ploua! | 8 Comments

Deschis Messenger->vazut My Display image->amintit “Sa-mi spui diseara care-I povestea pozei”->gandit care-I povestea pozei->reconstituit povestea:
Alee in parc,parc in toamna,soare abundent,orbitor, in cer, eu dedesubtul cerului,degetele mele aratator si mijlociu de la mana dreapta articulate la snuruletul bej-kaki al dispozitivului de prins ipostaze fugare,lume..si iar lume si desene pe asfalt.
Cand eram cu mult mai mica adoram sa-I desenez asfaltului flori multicolore cu crete multicolore.imi imaginam ca asa ii restituiam ierbii de pe marginea asfaltului ceea ce coasa(pe vremea aceea) ii confiscase pe nedrept.
Si inaintand cu pasi lenti presarati pe asfaltul grizonat,am inconjurat cu ochii si cu talpile minunea facuta de niste degete de lapte(ca ale mele candva..)pe asfalt:o casa cu un copac de straja….contururi albe de creta.
Casa unidimensionala si bicolora(albul si griul asfaltului), tremurata in contururi, astfel ca parea inclinata deopotriva spre N,spre S,spre E si V.mi-am zarit acolo propria antipatie fata de verticalitate.
Iar casa, frumos acompaniata de un arbore la fel de bicolor si cu o coroana bogata cum numai copiii stiu a desena (sau sufletele de copii)
Desen neanimat in mintea oricui.
Desen animat in mintea cui a desenat.
O casa cu un copac nemaintalnite decat intr-un oras al copilului etern..pentru el iese soarele fara sa iasa soarele….
Ce n-as face cu o creta!
8 Comentarii »
RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI
Lăsați un comentariu
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.
Tu si copilul din palma ta… una cu creatia, una cu imaginatia si visul dar mai ales cu zborul….uite cat de copil esti in casuta asta..nu e oare casuta ta?…unde-ti tii gandurile?
Comentariu�Comentarii de anairda — ianuarie 21, 2007 #
da…sigur ca e casuta mea..aceea din visurile cele mai indepartate pe care inca nu le-am visat..casuta mea simpla si bicolora si cu un singur copac..fara soare si gard,fara frontiere si fara cer.casuta de candva ,casuta pentru candva..simplitatea perfectiunii la care nici nu indraznisem sa gandesc ca as putea visa….casuta pe care de-asta am confuiscat-o asfaltului intr-o imagine fada..
si inca tot nu indraznesc..dar vom vedea..
muuuuuuuuuuultumesc pentru gandul retrezit!
Comentariu�Comentarii de aleanam — ianuarie 21, 2007 #
de-aia e bun finalu’…si curios, impotriva naturii lui, se aseaza in fatza
-ce n-as face cu o creta!
super!
Comentariu�Comentarii de rili — mai 14, 2007 #
e buna si anarhia cateodata,nu?
mersi!
Comentariu�Comentarii de aleanam — mai 15, 2007 #
tot rilicrocolirica cum ai zis tu, doar ca mai putina joaca
Comentariu�Comentarii de belle-and-sebastian — iunie 15, 2007 #
o joaca mai rafinata imi pare… belle and sebastian.. mai mult belle sau mai mult sebastian?
Comentariu�Comentarii de aleanam — iunie 15, 2007 #
ce piedici mi-ai pus cu leapsa aia. asa cu leapsa, pune piedici? adica sunt muuuulte intrebari si am reusit cu un aproape brio sa le parcurg pe toate. aproape tocilara, like always, niciodata pana la capat.
in alte ordine de idei si belle
mai mult ea, ca ea e mai visatoare si mai vorbareatza:D
Comentariu�Comentarii de rilicrocolili — iunie 19, 2007 #
frumos ce spui! bafta la parcurgere!
daca belle e mai vorbareata si mai visatoare, poate contamineaza ….:)
Comentariu�Comentarii de aleanam — iunie 20, 2007 #